’’Scoate, drace, ce-ai furat’’ sau despre sondele electrice care îți îndreaptă capul spre obiectele pierdute

Cât de des îți pierzi lucrurile? Dacă ai răspuns “destul de”, bun venit în club! Știi cum e treaba cu inovațiile acestui secol – rezolvă probleme la care nici nu te-ai gândi. Deci, pregătește-te să spui adio obiceiului bunicii cu paharul întors cu gura în jos pe pervaz ???ca să-ți aduce aminte pe unde ai pierdut câte ceva; cercetătorii propun o abordare neobișnuită care preia controlul asupra locului în care se uită un utilizator.

Pe măsură ce apar noi tehnologii de urmărire care promit un viitor în care nimic nu se pierde, devine inutil să pierzi o groază de timp urmărind indicii sonore sau vizuale, când stimularea electrică a mușchilor ???îți poate întoarce automat capul spre locul unde se află un obiect rătăcit? 

Cercetătorii de la Laboratorul de Integrare Human Computer (IT Department, Chicago University) propun o idee radical diferită. Într-o lucrare publicată recent la conferința Human Factors in Computing Systems (CHI) din New Orleans, cercetătorii detaliază o abordare pe care o numesc Electrical Head Actuation: indicii vizuale și auditive folosite pentru a ajuta la localizarea unui obiect sunt înlocuite cu o stimulare electrică a mușchilor gâtului?, care manipulează direct orientarea capului unui utilizator: stânga și dreapta sau sus și jos. 

Stimularea electrică nu este suficient de puternică pentru a provoca durere sau senzații neplăcute, deși, pentru mulți dintre noi, senzația de întoarcere forțată a capului ar fi, probabil, puțin neobișnuită. Pe de o parte, abordarea sună puțin exagerat, dar, pe de altă parte, dacă ai fost vreodată într-o situație în care ai căutat frenetic ceva???, fără să înțelegi când și cum l-ai pierdut, doar pentru a găsi acel ceva stând chiar în fața ta tot timpul, poate că ideea are un oarecare merit? Studiu de caz – ai poftă de niște mici, mergi să îi cumperi, dar fără muștar???, că ai deja în frigider. Ajungi acasă, deschizi frigiderul, și printre multele chestii aruncate aiurea cauți disperat muștarul. Unde e? Fix în față și pe centru. Poate totuși invenția asta nu e o idee prea rea.

Așteaptă-te ca stimularea electrică a mușchilor să fie simplu de aplicat; la urma urmei, cine vrea să petreacă 10 minute în fiecare dimineață lipind sonde electrice pe tot gâtul doar pentru a-și găsi mai ușor cheile?? Cu toate acestea, atunci când sunt combinate cu seturi de VR, cercetătorii oferă câteva utilizări mai interesante.

Acționarea electrică a mușchilor capului ar putea fi o abordare mai realistă a reacției în jocurile făcute în Virtual Reality, în special în jocurile în care jucătorii sunt afectați. De exemplu un joc de box, în care un adversar care aplică o lovitură ar putea întoarce temporar capul jucătorului și i-ar putea distrage atenția de la o serie de lovituri ulterioare, așa cum s-ar întâmpla într-un meci real. Sau într-un joc stil story, unde găsești anumite indicii, pe care în mod normal le-ai trece cu vederea, însă acest mecanism te ajută, de fapt, să te concentrezi pe detaliile importante ale jocului. De asemenea, ar putea fi folosit pentru navigare, cum ar fi în interiorul unei clădiri care este în curs de evacuare???. Capul utilizatorului s-ar putea întoarce automat în direcția în care trebuie să meargă, eliminând nevoia de indicii vizuale, care, în unele situații, ar putea fi o distragere nedorită sau periculoasă.

Astfel, acest nou mecanism te poate ajuta nu numai în viața de zi cu zi, ci și în timpul tău cu tine, timpul de relaxare. Îți dai seama ce tare ar fi să ai așa ceva la o vânătoare de comori? ? Ei bine, pe lângă toate astea, cercetătorii au afirmat și faptul că în viitor vor dori să lucreze la îmbunătățirea acestui sistem, prin modul în care acționarea electrică a capului interacționează cu urmărirea ochilor și redirecționarea privirii?, și cum acesta ar putea permite corectarea, în timp, a posturii gâtului utilizatorului (lucru, ce a fost explorat, de asemenea, prin intermediul unui calculator acționat robotic).

Vrei să afli mai multe detalii? Lucrarea de cercetare o găsești aici.

ȚÂNȚARII ATACAȚI CU ULEIURI ESENȚIALE ȘI DROJDIE DE PANIFICAȚIE

Inovația lui Aseel Rawashdeh, o elevă de liceu din Austin, Texas, a câștigat locul șase la Regeneron Science Talent Search din acest an, cea mai prestigioasă și mai veche competiție de știință și matematică din SUA.

Ce a inventat ea? Un larvicid care să atace doar țânțarii cei răi??? -cei care răspândesc bolile, dar nu și speciile benefice - un echilibru delicat pe care entomologii au petrecut decenii încercând să-l înțeleagă?. În lume, peste un milion de oameni mor din cauza bolilor transmise de țânțari (West Nile, dengue, Zika, febră galbenă sau malaria). Larvicidul pe bază de drojdie și ulei esențial ??costă mai puțin de 10 USD per kilogram și are o concentrație de toxicitate de DL50 - adică elimină peste 50% din larvele de țânțari. Adică mult, ca să vă traduc un pic domeniul ăsta probabil complet necunoscut, dar care ne afectează pe toți. Sigur că produsul mai trebuie să fie supus unor studii de teren și unor teste suplimentare pe alte specii de țânțari, dar experții cred că proiectul ei are super potențial. Vara trecută, Rawashdeh a lucrat în cadrul programului NASA STEM Enhancement in Earth Science (SEES), folosind modele de învățare automată pentru a urmări țânțarii și focarele de febră dengue din Brazilia??, iar acum are alt obiectiv: să studieze bolile tropicale și cele transmise de țânțari - probabil la MIT, care e cam cea mai tare școală când vine vorba de știință. Citiți aici toată descrierea experimentului, merită:).

PEREȚI DIN CÂNEPĂ

Practice Architecture a lucrat alături de fermierii care cultivă cânepă pentru a ridica această casă din Cambridgeshire, UK??, din panouri prefabricate, în doar două zile. Flat House are amprentă de carbon zero? și a fost ridicată pe terenul Margent Farm - o fermă de 53 de acri din Cambridgeshire, care își propune să promoveze potențialul economic al cânepei??? - această surioară inofensivă, dar cu creștere rapidă, a plantei de canabis. Cânepa este deja folosită comercial pentru a produce cam orice - de la îmbrăcăminte la biocombustibil⛽️??, dar e din ce în ce mai folosită ca material de construcție ecologic, datorită capacității ei de a reține carbonul. Margent Farm își cultivă propria rezervă de cânepă și a lansat această provocare către echipa de arhitecție de la Practice Architecture: să folosească planta pentru a ridica o casă, chiar acolo, on the spot, cu „carbon incorporat incredibil de puțin” Zis și făcut⛏ - arhitecții au produs panouri mari din beton de cânepă – un amestec de cânepă și var, cu care, în doar două zile, au format carcasa structurală a Flat House. Materialele respiră???, deci reglează umiditatea din aer, rezistă la umezeală și mucegai și creează o calitate foarte bună  a aerului. Practice Architecture și Margent Farm au realizat și plăci din fibră de cânepă pentru a îmbrăca fațada exterioară ???a casei și - foarte cool și eco - plăcile sunt compactate cu rășină pe bază de zahăr?, provenit din deșeuri agricole.

Citește articolul integral aici.

GEL IS THE NEW PILL

Pentru majoritatea copiilor și pentru mult mai mulți adulți decât ai crede, să înghită pastile e o operațiune în sine, uneori traumatică de-a dreptul, iar alteori pur i simplu imposibilă???.

Ca să le facă viața mai ușoară, cercetătorii de la MIT și Brigham Women's Hospital au creat un gel-suspensie pentru medicamente, mult mai ușor de înghițit. Din uleiuri pe bază de plante (ulei de susan, de exemplu)??, gelurile pot fi preparate cu o varietate de texturi, de la o băutură mai groasă smoothie like până la ceva gen iaurt?. În plus, sunt stabile fără refrigerare❄️❄️❄️, ceea ce le fac viabile pentru copiii din țările în curs de dezvoltare (practic, pentru copiii de oriunde). La fel, sunt mult mai ok pentru persoanele în vârstă sau cei care au suferit un accident vascular cerebral. E un sistem deștept și simplu și nu în ultimul rând ieftin - deci ar putea avea un impact extraordinar în administrarea medicamentelor către pacienți - ieftine, cu gust bun, stabile la temperaturi extreme? și compatibile cu multe substanțe. Ca să le stocheze și să le livreze ușor, cercetătorii au proiectat un dozator asemănător unei cutii de iaurt, cu compartimente de separare a dozelor. 

 Articolul integral aici.

SEMINȚELE DE ARȚAR ȘI MICRODRONELE

Cercetătorii de la Universitatea City din Hong Kong (ca să vezi, nu ăia britanici) tocmai ce au propus o dronă inspirată din semințele de arțar care cântărește mai puțin de 50 de grame, dar care poate menține un plan stabil de zbor de peste 24 de minute???. Păstăile de semințe de arțar, numite și samara, sunt chestiile alea pe care ni le puneam pe nas când eram mici - le vezi învârtindu-se din copaci de arțar toamna, în stil elicopter?. Păstăile de semințe sunt optimizate - de natură, cel mai tare inginer - pentru un timp maxim în aer prin zbor rotativ eficient?. Drona asta nou inventată e diferită pentru că elicele nu sunt folosite pentru ridicare, ci pentru a învârti aripile,  și asta produce ridicare. Raportul dintre masă și consumul de energie e de cca 2 ori mai bun decât alte drone mici multirotoare???. Aplicațiipe termen scurt: cartografiere aeriană funcțională sau sisteme cât mai discrete de supraveghere?.