TEHNOLOGIA, CAVALERUL PE CAL ALB?

Amploarea provocării lansate de sustenabilitate este pur și simplu intimidantă: emisiile trebuie reduse la jumătate până în 2030. Producția de hidrogen curat trebuie să crească de șapte ori în fiecare an pentru a atinge obiectivele. Trebuie să returnăm naturii 20% din terenurile agricole în următorii opt ani, hrănind în același timp o populație în creștere. Pe măsură ce economia noastră trece de la un model de preluare a deșeurilor la unul circular, inclusiv și curat (CLIC®), sistemele, procesele și productivitatea trebuie să se schimbe toate. 💹♻️〽️⚠️Costurile actuale ridicate pentru alimente și energie acționează ca un catalizator. Inovația e cheia, iar tehnologia devine un super factor de susținere de-a lungul acestui proces.

Firmele tech vor fi facilitatori puternici în tranziția la sustenabilitate, prin îmbunătățirea eficienței materialelor și serviciilor pe care le folosim. Tranziția energetică va necesita, de asemenea, progrese tehnologice. Tehnologia poate îmbunătăți incluziunea - în domenii cum sunt serviciile financiare, agricultura, educația și sănătatea. 💡⚡️🔌Utilizarea sporită a dispozitivelor electrice, a deșeurilor electronice și a tehnologiilor blockchain consumatoare de energie vin și ele cu propriile probleme asupra mediului.

Un mod de a aborda provocarea care se arată e să ne îmbunătățim productivitatea energetică. Asta înseamnă să venim cu soluții din 3 direcții (mai bine zis, măcar trei): transformarea mixului nostru energetic, eficiența materialelor și eficiența serviciilor pe care le folosim. Deși firmele de tehnologie nu produc ele însele energie, ciment sau oțel mai ecologice, au totuși un rol vital pe ultimele două fronturi - ajută la obținerea unor câștiguri de eficiență care pot economisi atât costuri, cât și resurse: 💻🖥⌨️modelarea computerizată, robotica și imprimarea 3D pot face ca producția să consume mai puțin resurse, dronele și analiza avansată a imaginilor pot ajuta firmele să măsoare emisiile și să urmărească pierderile, iar senzorii conectați și tehnologiile blockchain pot optimiza lanțurile de producție și aprovizionare. Multe industrii folosesc deja software, electronice, cipuri și cloud computing în aceste moduri, oferind factori structurali de creștere pentru firmele de tehnologie. De exemplu, trecerea de la serverele interne la cloud poate reduce emisiile de CO2🌬🌬🌬 cu aproximativ 60 de milioane de tone pe an (estimarea aparține companiei de consultanță Accenture2) și poate reduce costurile IT cu 30-50%. E mult, e important, merită făcut.

Se întâmplă deja multe lucruri bune: aviația, construcțiile și automobilele folosesc software pentru a simula produse noi; asigurătorii folosesc contracte inteligente activate de blockchain pentru a oferi acoperire climatică fermierilor africani; supermarketurile se bazează pe prognoza dată de inteligență artificială pentru a adapta mai bine aprovizionarea și livrările la cerere; agricultura de precizie reduce utilizarea îngrășămintelor printr-o direcționare mai bună; fermele verticale funcționează folosind senzori activați online🔈, iar automatizarea poate folosi cu până la 95% mai puțină apă decât fermele tradiționale. Eficiența nu se întâmplă doar la produse: firmele de tehnologie sunt, de asemenea, esențiale în a face mai eficiente serviciile, prin platformele care ajută la economia de tip sharing - inclusiv prin închirierea articolelor scumpe și vânzarea de îmbrăcăminte uzată.

E clar: digitalizarea și dematerializarea ar putea fi factori cheie ai eficienței produselor și serviciilor. În unele domenii, aceste tendințe nu numai că au contribuit la scăderea emisiilor, ci au generat deja câștiguri și au estompat granița dintre tehnologie și alte sectoare (mașini în cazul Tesla și retail la Amazon). Și firmele de tehnologie au, de asemenea, un rol (mai puțin evident) în tranziția către o economie sustenabilă, prin îmbunătățirea mixului energetic: panourile solare și turbinele eoliene se bazează pe senzori încorporați, iar vehiculele electrice au aproximativ de două ori valoarea conținutului de semiconductori față de mașinile neelectrice. Și un lucru e clar: spre deosebire de sistemele bazate pe combustibili fosili, energia regenerabilă are nevoie de rețele inteligente conectate la internet pentru a gestiona fluxul și a maximiza resursele. Tranziția energetică va necesita, de asemenea, îmbunătățiri serioase în ceea ce privește acumularea și stocarea energiei pe durată lungă și producția de hidrogen verde🌱✅♻️, iar aici progresele sunt adesea determinate de start-up-urile tehnologice. Aceste progrese sunt de obicei neliniare: utilizarea vehiculelor electrice și a energiei regenerabile de astăzi era de neconceput acum douăzeci de ani, iar fabricarea hidrogenului e, poate, pasul următor de scădere a curbei costurilor.

Totuși, trebuie să luăm în considerare expunerea companiilor de tehnologie. Multe firme mai mici nu publică ce emisii au sau alte date cheie privind sustenabilitatea. În timpul ăsta, dispozitivele electrice sunt responsabile pentru 27% din emisiile de gaze cu efect de seră generate de om, iar tehnologiile blockchain pot consuma enorm de multă energie. Deșeurile electronice reprezintă o altă problemă semnificativă, cu produse electronice în valoare de aproximativ 60 de miliarde de dolari (la nivel global) aruncate până în prezent, conform estimărilor ONU. Fact: un singur e-mail are aproximativ aceeași amprentă de carbon ca o pungă mică de plastic.

Cu toate astea, chiar dacă revoluția digitală are un cost de mediu, investitorii se întreabă acum dacă tehnologia ne poate ajuta să rezolvăm criza climatică. Din punct de vedere structural, rolul crucial al firmelor tehnologice ar putea fi de facilitator și accelerator, deoarece companiile din industrii încearcă să-și integreze soluțiile. 💰💲💵Pentru a integra investițiile în tehnologie într-un portofoliu durabil, o abordare triplă ar trebui abordată: evaluarea rezistenței investițiilor la ceea ce presupune această tranziție; apoi, lansarea de strategii care să capteze potențialul de creștere al acestor companii, iar a treia direcție ar fi finanțarea investițiilor ecologice în soluțiile smart aflate în stadiu incipient sau în cele mature, dar care acum au nevoie de extindere. Sunt direcții bune, solide, care fac din tehnologie acest posibil cavaler pe cal alb, salvator poate, pe care toți îl căutăm într-un fel sau altul.

NEW CONCEPT - DEȘI ERA MAI BINE FĂRĂ

Lifestyle Fatigue. Acesta este magnificul concept de care toți ne-am fi putut lipsi.

Au fost doi ani de pandemie și asta ne-a afectat mult. Chiar dacă suntem înarmați cu vaccinuri, lumea se află în mare parte într-un loc diferit (și cam anxios) față de cel dinainte de pandemie. Acest lucru, spun experții, poate duce la un senzație de rău – sau „Lifestyle Fatigue”, în cuvintele lui Sean Grover, psihoterapeut care scrie pentru Psychology Today. „senzația de a fi blocat în rutină”, a scris Grover – și cine nu s-a simțit măcar un pic blocat la un moment dat în ultimii ani? Lifestyle Fatigue nu este, evident, un diagnostic clinic, dar are treabă cu senzația de rău, dezamăgire, oboseală☹️😕😞😟 - toate lucrurile care se încadrează în domenii mai mari ale cercetării în domeniul sănătății mintale. Astfel de sentimente sunt normale acum, iar zilele mai ‘meh’ fac parte din viață. Cu toate acestea, câteva semne te pot avertiza că ai de-a face cu ceva mai mare. Descrierea simptomelor arată neplăcut de similar cu semnele clinice ale anhedoniei - o incapacitate de a simți plăcere. Pot exista o mulțime de cauze pentru anhedonie - prea puține activități plăcute sau productive⛷🧘‍♀️🏇, ceea ce duce la plictiseală, tristețe sau oboseală. Chiar dacă nu suntem toți extroverți, tot tânjim după interacțiune socială. O altă direcție de explorat este epuizarea emoțională - „îți lipsește energia de a face lucruri, îți lipsește motivația [și] descoperi că există lucruri pe care simți că ar trebui să le faci [dar] nu mai ai dorința de a le face.” spune dr. Elaina DellaCava, medic psihiatru la Weill Cornell Medicine and NewYork-Presbyterian Hospital. Cu alte cuvinte, ești epuizat și nu ai chef să faci ceva ce făceai firesc și chiar banal în 2019, fie că e un drum până la Mega sau o bere cu un prieten🍻. Rețelele de socializare pot fi, de asemenea, un ‘’hoț al bucuriei’’ - plus că fac să pară că ești singurul care are dificultăți. Pandemia a activat răspunsul fight or flight, doar că în mod normal corpul duce așa ceva pentru 10 minute sau 2 ore, dar nu pentru doi ani E mult prea mult. Trebuie sa te odihnești. Așa că e normal să te simți trist sau neliniștit uneori, a spus Park, dar simți asta cea mai mare parte a zilei și în majoritatea zilelor, timp de cel puțin două săptămâni🛌🛌🛌🛌, acest lucru poate fi un motiv de îngrijorare. În acel moment, ar trebui să iei legătura cu un medic sau un terapeut.. Este greu să fii din nou versiunea ta din 2019 în lumea în care trăim chiar acum. E obositor. Dar doar dacă înțelegi ce ți se întâmplă poți schimba ceva.

Articolul integral aici.

FERICIRE, ANYONE?

Sodexo (știi tu, asta scrie pe tichetele de masă și pe voucherele de vacanță) lansează un serviciu prin care companiile pot afla în timp real, cu ajutorul neuroștiinței, datelor și tehnologiei, cât de implicați și fericiți sunt angajații la locul de muncă. O ide bună, fiindcă un sondaj BestJobs insistă că satisfacția în muncă este cel mai important aspect al vieții pentru aproape 70% dintre angajații din România🙋‍♀️🙋‍♂️🙆‍♀️🙆‍♂️; aceeași România este o țară cu două mari probleme: exodul de forță de muncă spre Vest și o rată accelerată a îmbătrânirii populației (în 2021, raportul dintre numărul mediu de pensionari și salariați era de 9 la 10, conform Institutului Național de Statistică), ceea ce face cam evidentă nevoia angajatorilor de a oferi ceva mai multă… fericire. De asemenea, din cauza îmbătrânirii populației și a exodului românilor în Europa de Vest🛣🛣🛣, România stă foarte prost la capitolul angajați în servicii (în special IT), HoReCa, agricultură și construcții. Noul serviciu, denumit The Happiness Index și creat de compania britanică de tehnologie cu același nume, măsoară în mod unic întreaga experiență a angajaților, de la debutanți până la cei care pleacă din companie. Sodexo, Rocco Forte Hotels, Fitch Ratings, Unilever și Canary Wharf Group sunt doar câteva companii care folosesc deja serviciul.

LUNA E AICI

Sigur, un pas mic pentru om, unul mare pentru umanitate🌓. Pe Lună s-a mers, dar ce se întâmplă acum aduce Luna în cu totul alt context: Goodyear (producător de anvelope, știai sigur) și compania de securitate și construcții aerospațiale Lockheed Martin s-au asociat pentru dezvoltarea unor anvelope dedicate vehiculelor comerciale care vor fi utilizate pe Lună🌝🚖. „Tot ce vom învăța din fabricarea acestor anvelope, destinate mediului neprielnic al Lunii, ne va ajuta să îmbunătățim anvelopele fără aer folosite pe Pământ,” spune Chris Hesel, Senior Vice President Goodyear. Partenerii cred că primul vehicul va fi finalizat la timp pentru următoarea misiune de aterizare pe Lună a NASA din 2025. Anvelopele vor fi concepute pentru a rezista în condiții extreme de temperatură🥶🥵 (de la -150°C noaptea la +120°C ziua), gravitație și teren accidentat. Temperatura pe suprafața Lunii variază de la. Un alt partener al proiectului, MDA Canada, va include tehnologia comercială a brațului robotic în componența vehiculului lunar. Practic, acum putem decide: luăm un SUV pentru casa de la munte sau o mașină pentru lună?

VIRTUAL ȘI POATE CHIAR REAL

Alóki este un proiect super nou și inovativ, un pic ‘too good to be true’ (așa că merită să inti la ei pe site să vezi că sunt pe bune) - un fel de joc/sistem care permite utilizatorilor să experimenteze virtual pădurile tropicale din Costa Rica🌴🌳🎋, conectând o comunitate web la o bucată de pământ reală. Proiectul își propune să reconecteze oamenii la natură prin îmbinarea lumile virtuale și fizice; plantează un copac în metavers, iar altul va fi plantat pe pământ la Alóki, în Costa Rica. Această conexiune se extinde la proprietate - în loc de modelul mai comun play-to-earn, Alóki folosește un model play-to-own⏯🎮 care permite utilizatorilor să dețină o bucată din Sanctuarul Alóki - o bucată de junglă de 300 de hectare - junglă pe bune, cu tucani, maimuțe, jaguari și pume, administrat de zece fermieri care respectă toate criteriile de sustenabilitate și durabilitate, care au plantat deja 11.000 de pomi fructiferi🍊🍋🍍. Proiectul are de gând, de asemenea, să creeze pe terenul său un sat de ‘casitas’ – case mici din junglă –, unde utilizatorii să își poată încasa recompensele din joc - adică să meargă în vacanțe, să își vadă pomii plantați în lumea virtuală care au, de fapt, existență reală🏡🏡🏡, să cunoască în persoană alți membri ai comunității.

Mai multe aici.