DE CE E GREU SĂ IEI O DECIZIE?

Oamenii de știință știu acum de ce suntem atât de indeciși și cum să trecem peste asta. Gata, suntem salvați! Sau?

Când iei o decizie, încerci să controlezi viitorul. Când accepți un nou loc de muncă, eventual și într-un oraș nou, te îndrepti și spre o imagine a unui ’’tu’’ potențial mai reușit. Același lucru este valabil și pentru alte alegeri care îți schimbă viața - cum ar fi dacă să ai sau nu copii. Decizia de a transforma posibilitățile în realitate este ceea ce îți propulsează povestea mai departe.

Dar adevărul mai neplăcut e că, studiu după studiu, devine tot mai clar că oamenii nu sunt mari factori de decizie. Limităm opțiunile din viață la un subset restrâns, avem tendința de a omite unele dintre cele mai importante obiective și nu suntem deloc buni să estimăm care sunt rezultatele probabile.

„Oamenii se descurcă, în general, destul de prost la perceperea și utilizarea informațiilor de probabilitate”, spune Katherine Fox-Glassman, profesor de psihologie la Columbia University, unde studiază și predă decision-making. Studenții ei îi spun adesea ce încântați sunt că au cursul - în sfârșit vor lua  înveța cum să ia decizii mai bune. Până la sfârșitul semestrului, ce spun e altceva - nu-și ating obiectivul inițial, dar acordă mai multă atenție modului în care fac alegerile.

„ Vorbim de o sabie cu două tăișuri – de fiecare dată când aduci mai multă strategie sau înțelepciune într-o situație, crești și posibilitatea să faci overthinking, să ai prea multe îndoieli, să stai prea mult în minte"  spune Katherine.

În cele din urmă, luarea unei decizii importante înseamnă echilibru și acțiune. Dacă tu nu faci alegerea, cineva – sau ceva – o va face pentru tine. Luăm multe tipuri diferite de decizii de mii de ori pe zi, dar o bună parte din alegerile cele mai importante sunt făcute în contextul interacțiunilor sociale; practic, asta înseamnă că decizi dacă te desparți de cineva sau dacă să-ți spui sau nu părerea șefului tău despre ceva care te deranjează.

Deciziile sociale pot fi luate cu mai mult sau mai puțin succes în funcție de cât de bine înțelegem intențiile, emoțiile și convingerile celorlalți. Când iei o decizie socială, ai luat deja în considerare deciziile tradiționale - care implică de obicei procesele de învățare, evaluare și feedback - precum și starea mentală a celeilalte persoane implicate. Acest proces implică rețele neuronale specifice, și este, de altfel, locul în care rațiunea se întâlnește cu emoția. Studiile arată că de cele mai multe ori deciziile sentimentale sunt rezultatul prelucrării intuitive, în timp ce deciziile practice sunt rezultatul prelucrării raționale. Asta sigur că nu este valabil pentru toți oamenii, în special pentru cei care sunt conectați emoțional cu munca lor.

Nu există un mod unic pentru toată lumea de a aborda luarea deciziilor, suntem diferiți și asta e foarte bine. Unii dintre noi facem o listă de pro și contra când decidem dacă ieșim la un date cu cineva - alții merg direct pe instinct. Pentru că fiecare decizie și fiecare factor de decizie e fi diferit, nu există un prim pas universal pentru abordarea unei alegeri, spune Fox-Glassman. Dacă decizia este mai degrabă una practică sau se referă la bani, sî scrii o listă obiectivă de argumente pro și contra te poate ajuta. Pe de altă parte, dacă obiectivele sunt mai sociale - cum ar fi încercarea de a câștiga aprobarea și admirația celorlați - o decizie mai degrabă bazată pe reguli poate că este mai potrivită, explică ea. Asta înseamnă că îți pui problema altfel: unele lucruri pur și simplu trebuie făcute, indiferent de costuri. În timpul ăsta, deciziile privind obiectivele emoționale - alegerea a ce se simte plăcut și evitarea a ce se simte neplăcut - ar putea fi luate - de fapt, ce să ne mai învârtim după deget, chiar SUNT luate fără ca tu să realizezi că ai făcut asta- pentru că nu mai trec prin analiza rațională prea mult sau chiar deloc.

Majoritatea deciziilor mari implică elemente ale tuturor acestor obiective, spune Fox-Glassman. Și atunci când sunt mai multe obiective, ele pot foarte ușor să intre în conflict - de exemplu, poate vrei să mai faci un copil, dar finanțele familiei nu îți arată nicicum că asta s-ar putea. Până la urmă, orice decizie poate ajunge să fie cea mai bună alegere - studiile arată că oamenii care trăiesc într-o stare de inacțiune , suspendați între 2 sau mai multe căi de acțiune, au mai multe șanse să simtă regrete decât cei care iau repede o decizie și merg cu ea mai departe. Știi care e vestea foartevbună? Odată ce iei o decizie grea, creierul tău își ajustează preferințele - ceea ce înseamnă că este probabil să poți lua cu mai multă ușurință o altă decizie grea în viitor.

Prăjituri urâte și haotice

Glazură de culoarea betonului, slime folosit ca decorațiune (un fel de cauciuc cu textură de meduză🐡🐡🐡), baze de tort oarecum noroioase, cu textură de mușchi: se pare că zilele astea prăjiturile de pe Instagram au fost cuprinse de un curent cam dubios, iscat din estetica urâtului🍃🥬☘️🍀. Tot ce apare pe post de prăjitură  mai nou respinge clar glazura albă tradițională, mătăsoasă și delicată, sau inscripțiile vesele și creaturile eterice din zahăr. Conturi Insta cu prăjituri artistice și dezordonate - Hoe Cakes, Cakes 4 Sport, Rust Cakes sau Cracked Bolos, acumulează comenzi și likeuri. Au devenit prăjiturile o artă în sine sau E doar un moft trecător, legat de trendul mai mare al apetenței pentru urât și neîngrijit🥔🥔🥔? E drept că în ultimii doi ani, estetica dominantă pe Instagram s-a schimbat - de la feed-urile minuțios editate la poze blury cu machiaje scurse, hamburgeri jumătate mîncați și case în dezordine; schimbarea a fost atât de răspândită încât rich celebs  - ca Dua Lipa și Bella Hadid - postează fotografii aparent spontane, mai mult decât imperfecte. sincere dezordonate. Cu această  estetică anti-influencer în plină desfășurare artiștii creatori de prăjituri par să dea, în mod similar, cu prudența de pământ. Există prăjituri cu flori ofilite🥀🥀🥀, prăjituri în formă de bob de fasole neagră🫘, prăjituri ET fără cap (da, da, ‘ET go home’), prăjituri alunecoase ca o meduză din jeleu dubios, prăjituri diforme și prăjituri care arată ca experimentul științific cu tematică extraterestră al copilului tău de 7 ani. Amandină, anyone?

DE CE TIMPUL MERGE ÎNAINTE ȘI NU ÎNAPOI?

Germania, 1865: fizicianul Rudolf Clausius afirma următoarea lege: căldura nu poate trece de la un corp rece la unul fierbinte, dacă nimic altceva în jurul lor nu se schimbă. Clausius aduce conceptul de „entropie” pentru a măsura acest comportament al căldurii – căldura nu merge niciodată de la un corp rece la unul fierbinte - altfel spus, entropia doar crește mereu☄️, nu scade niciodată.

Rovelli, în ’’Ordinea timpului’’, explică cum asta e singura lege de bază a fizicii care poate deosebi trecutul de viitor. Pentru a ilustra, Rovelli își ridică stiloul și îl scăpa dintr-o mână în cealaltă. „Motivul pentru care stiloul se oprește în mâna mea este că are ceva energie, apoi energia e transformată în căldură🔥 și îmi încălzește mâna, iar frecarea îl oprește să sară înapoi. Altfel, fără căldură, stiloul ar sări la nesfârșit dintr-o mână în alta, și nu aș distinge trecutul de viitor”.

Să zicem că e clar. Doar că, la nivel molecular, nu mai e chiar așa. Diferența dintre lucrurile calde și reci stă în cât de agitate sunt moleculele lor - într-un motor cu abur fierbinte, moleculele de apă sunt foarte agitate, se învârtesc și se ciocnesc rapid unele de altele. Aceleași molecule de apă sunt mult mai calme când se unesc sub formă de condens pe un geam🪟. Ei bine, dacă ne uităm la o moleculă de apă care se ciocnește de alta, săgeata direcțională a timpului dispare. Dacă ai vedea un film al acestei coliziuni microscopice și apoi l-ai derula înapoi, nu ar fi deloc evident în ce direcție este înainte și care înapoi🔄👉👈. La această scară (cea mai mică, practic) fenomenul care produce căldură – ciocnirile de molecule – este simetric în timp. Iar direcția timpului de la trecut la viitor apare doar atunci când faci un pas în spate și, din lumea microscopică, ieși la cea macroscopică.

„Deci direcția timpului vine din faptul că ne uităm la lucruri mari, nu la detalii; lumea nu e orientată fundamental în spațiu și timp”, ⏳⌛️spune Rovelli, ci doar, atunci când ne uităm în jur, vedem o direcție în care lucrurile de dimensiuni medii, de zi cu zi, au mai multă entropie – mărul copt cade din copac, de exemplu. În timp ce entropia pare să fie inextricabil legată de săgeata timpului, pare un pic surprinzător – poate chiar deconcertant – că singura lege a fizicii care are încorporată o direcționalitate puternică a timpului o pierde atunci când privești la lucruri foarte mici▶️⏭⏮⏪◀️. Think about it.

PE REȚETĂ SCRIE “MUZEU”

Mental health issues - un subiect acut și prezent și, guess what, pandemia nu a ajutat deloc să scadă cifrele, din contră. 🖼🖼🖼Cele mai recente studii susțin puternic teoria că arta și cultura pot îmbunătăți sănătatea mintală, și ajută inclusiv la reducerea anxietății, depresiei și la îmbunătățirea abilităților noastre de gândire critică. Medicii din Bruxelles au luat povestea asta în serios și știi ce fac? Prescriu vizite la muzeu pentru a combate acest blues mood care invadează și defectează🔵🌀. Nouă ni se pare genial.

Inițiativa inovatoare e un program pilot care dă vizitelor la muzeu statutul de tratament psihologic, iar acienții care primesc rețeta cu ’’muzeu’’ intră gratuit la patru muzee și la un centru de arte din Bruxelles. Johan Newell, psihiatru la Spitalul Universitar Brugmann, subliniază că vizitele astea nu sunt menite să fie o soluție, ci un instrument în procesul de vindecare, alături de alte intervenții -  terapie, medicamente și ajustări ale stilului de viață🍉🍋🍚.

Dar ce dovezi există că această nouă abordare funcționează cu adevărat? Potrivit unei analize a Organizației Mondiale a Sănătății, rezultatele a peste 3.000 de studii din ultimii 20 de ani spun că artele joacă un rol major în susținerea sănătății și gestionarea și tratarea bolilor de-a lungul vieții unei persoane. Cercetările de la London University arată că, atunci când o persoană vede o lucrare de artă pe care o consideră deosebit de frumoasă, va elibera dopamină în creier💊💊💊 - literalmente primim același efect chimic natural atunci când ne uităm la obiecte culturale ca atunci când ne îndrăgostim. Hegel a zis de secolul trecut că arta oferă beneficii intuitive privitorului, iar Platon, chiar mai demult, credea că artele sunt puternice creatoare de caracter, influențându-ne direct emoțiile și perspectiva.

Finants.ro

Goldring este unul dintre cei mai activi brokeri în termeni de listări de la Bursa de Valori Bucureşti; Virgil Zahan, directorul general Goldring, tocmai a lansat zilele trecute platforma online de creditare finants.ro, dedicată IMM-urilor, platofrmă care face matching-ul între solicitările clientului și ofertele de finanțare. ”Finants.ro va funcționa nu doar ca un broker online de credite pentru companii din zona IMM, inclusiv startup-uri, ci ca un veritabil One Stop Shop al surselor de finanțare de care au nevoie antreprenorii. Platforma oferă și un instrument de analiză financiară bazat pe date publice, un tool unde tu, antreprenor, poți să-ți compari indicatorii cu cei ai concurenților direcți și, mai relevant, cu benchmark-ul industriei în care activezi”, explică Virgil Zahan.

Politica Finants.ro este “zero comision” pentru clienții care accesează serviciile de analiză financiară și partea de credite. Sursele de venit ale platformei sunt generate de lead-urile și comisionul încasat de la finanțatori, în momentul în care solicitarea de finanțare este onorată. Finants.ro livrează finanțatorilor un sumar al rezultatelor financiare împreună cu un scoring de sănătate financiară, pentru a scurta timpul dintre analiza dosarului de finanțare și interesul manifestat pentru acordarea creditului. Datele încărcate de antreprenori în platformă vor fi vizibile pentru acei ofertanți pe care i-a acceptat, deci nu trebuie trimise aceleași date la fiecare finanțatori potențiali.

Echipa antreprenorului din Târgu-Mureș a adunat peste 10.000 de ore de muncă pentru proiect (aproape patru ani); există mai multe etape de dezvoltare și pentru produse de creditare, dar și apropo de funcționalități de analiză și educație financiară.