I AM INNOVATION #42

Vorbim în cuvinte și vorbim în emoji

Munca asincronă, de la distanță, e ceva de care nu se mai miră nimeni. E aici, e parte din viața noastră, are părți bune și rele. Un lucru bun e cert: modelul acesta de comunicare i-a condiționat pe angajați să comunice mai informal și mai empatic. Totuși, acele „kind reminders” par să aibă 7 vieți🐈, supraviețuiesc oricărui uragan.

În 2020, când pandemia ne-a trimis pentru prima dată acasă pe toți, Slack spune că a existat o creștere majoră în utilizarea emoji-ului inimă♥️♥️♥️ pe site-ul său. Emoji-urile au preluat în viața virtuală treaba zâmbetelor și a încuviințării din cap din viața reală. La apelurile video, mulți lucrători au văzut pentru prima dată cum arată acasă la colegii lor - sufragerii haotice, colecțiile de cărți despre grădinărit 🪚⚒️🪓și, în general, viața lor de familie. Nu toată lumea s-a bucurat de ștergerea graniței dintre privat și profesional, dar un lucru este cert: ultimii trei ani au schimbat pentru totdeauna modul în care comunicăm la locul de muncă.

„Limbajul la locul de muncă este mai informal în general, dar și pentru generația X și boomers care folosește exclamații, emoji-uri și gif-uri pentru a-și exprima sentimentele într-un mod diferit decât înainte”, spune Erica Dhawan, autoarea cărții Digital Body Language: How to Build Trust & Connection No Matter the Distance. De atunci, comunicarea la locul de muncă s-a orientat puternic către mesaje instantanee 📬📩– conform Microsoft, utilizatorii aplicației Teams au trimis cu 32% mai multe chat-uri în fiecare săptămână în februarie 2022, comparativ cu martie 2020, iar cifra continuă să crească. Un sondaj comandat de Slack și realizat de OnePoll a constatat că, deoarece lucrează hibrid sau la distanță, 75% dintre angajații din SUA spun că mesajele informale la lucru, prin care personalitatea lor e exprimată mai ușor👲👨‍🎤👨‍🚒, i-au ajutat să se conecteze mai bine cu colegii. Oamenii folosesc mai puțin jargon corporate și un limbaj mai puțin formal, ceea ce mai are un efect interesant: locul de muncă e mai accesibil pentru femei și angajații din grupurile minoritare.

De ce femei, te întrebi? Pentru că, dacă reduci conversația la un pingpong de mesaje scurte, cu opțiunea de unsend, angajații nu trebuie să-și facă atât de multe griji pentru tonul vocii, expresia facială și limbajul corporal, ceea ce ușurează viața femeilor💃💃💃, uite de ce: În anii ’80, dr. Deborah Tannen, profesor de lingvistică la Georgetown Univeristy, a început să scrie despre cum femeile sunt, adesea, între ciocan și nicovală la locul de muncă: dacă comunică într-un mod așteptat de la femei, sunt percepute ca lipsite de încredere și competență, iar dacă comunică în modurile la care te aștepți de la cineva cu autoritate, sunt văzute ca agresive⚔️⚔️⚔️. Practic, atunci când toată lumea folosește un limbaj din ce în ce mai uman, mai puțin formal, de la entry level până la nivelul executiv, acesta devine normalizat și reduce interpretările😧🙄. Sigur că există și reversul medaliei - de exemplu, proliferarea detestabilului „kind reminder” a continuat și în online, doar că acum acest ‘kind’ este perceput ca sarcastic, la fel ca și utilizarea unui smiley face la finalul unui mesaj super serios de la muncă. Cercetările efectuate în octombrie de platforma de e-learning Go1 au constatat că 48% dintre lucrătorii americani și 44% dintre lucrătorii britanici cred că amploarea comportamentelor pasiv-agresive a crescut după pandemie.

‘’La întâlnirile în persoană, oamenii aud tonul vocii și văd limbajul corpului, dar fără ele, cererile și ordinele scrise i-au lăsat de multe ori pe angajați să se simtă neapreciați, subevaluați și nerespectați🤯🤬🥺”, explică Erica Dhawan. „Unul dintre motivele demisiilor în masă a fost că nu am știut cum să oferim recunoaștere colegilor prin mijloace digitale.”

Dhawan crede că cei din top management au reformulat modul în care comunică pentru a lupta împotriva pierderii interesului pentru muncă și a fenomenului de ‘silent quitting’. Mulți au adoptat un limbaj mai informal, presărându-și mesajele cu gif-uri creative și emoji-uri care pot să arate apreciere mai profundă pentru contribuțiile angajaților și pentru a se conecta pe picior de egalitate👫👭👬. „Acum, un e-mail cu trei semne de exclamare și două emoji-uri ar putea veni cu ușurință de la un CEO”, spune ea. Funcționează în ambele sensuri – 46% dintre angajații americani se simt confortabil să folosească emoji atunci când comunică cu șefii lor.

Jargonul corporatist, care are un impact negativ asupra încrederii și produce iritare și neînțelegeri, a primit o lovitură serioasă💣, pentru că mesageria instantanee pe platforme precum Slack și Teams reduce nevoia introducerilor inutile și a limbajului de lemn - toate astea sunt înlocuite cu limbaj concis sau emoji-uri. Este o schimbare subtilă, dar cu efect mai puternic decât ai crede.Majoritatea angajaților urăsc jargonul la locul de muncă - expresii precum „dă 100%”, „think outside the box,” și “team player’’🏃‍♂️🏃🏃‍♀️ fiind cele mai suprautilizate, potrivit studiului Slack.

Alunecarea în jargon se întâmplă încă,  din forța obișnuinței și a dorinței de a impresiona. Cercetările efectuate în noiembrie de profesorii de la Columbia Business School au descoperit că e mai probabil ca persoanele cu o poziție mai joasă în companie să folosească jargonul, acronimele și limbajul de lemn, față de cei mai sus în ierarhie, pentru că sunt mai nesiguri de modul în care vor fi percepuți de ceilalți🧲🔫. Având încredere în instrumentele virtuale, oamenii devin mai atenți la propriile mesaje – 78% dintre angajații americani s-au oprit la timp din a trimite un mesaj cu limbaj de lemn, și aproximativ 83% au revenit și au editat mesajele pe care le-au trimis deja pentru a evita aceste fraze automate🙇‍♀️🙇.

Erica Dhawan își consiliază clienții corporate pe strategia de comunicare, ocazie cu care a observat că poate să apară ușor o atitudine pasiv-agresivă digitală, dacă există o discordanță între preferințele oamenilor și un comportament considerat universal pe internet. „Unii angajați nu au vrut să vorbească la telefon☎️📞, au folosit chat-ul în loc să aibă o convorbire directă sau au insistat că brainstorming-ul se poate face printr-un ping-pong de mesaje, chestie care nu e eficientă”, spune ea. „E extrem de  posibil și chiar ușor să folosiți toate instrumentele corecte în moduri greșite🪛⛏🔩, așa că, până una alta nu există o abordare universală la locul de muncă digital.” Dar există speranțe că, încet - încet, vom vorbi mai mult ca oamenii și mai puțin ca roboții. Și asta e bine.

Cititor în palmă

palm etatoo.jpg

Palmele noastre spun multe despre starea noastră emoțională - știi bine cum transpiră când ești speriat sau agitat✋🤚. Această reacție poate fi folosită ca să măsori stresul emoțional, pentru a ajuta persoanele cu probleme de sănătate mintală, dar dispozitivele sunt de obicei voluminoase, nesigure și enervant de vizibile.

Cercetătorii de la Universitatea Texas din Austin au aplicat tehnologia emergentă de tatuaj electronic⚡️🔌 (e-tattoo) la acest tip de monitorizare, denumită și activitate electrodermală. Într-o lucrare publicată recent, cercetătorii au descris un tatuaj electronic pe bază de grafen care se atașează de palmă, este aproape invizibil și se conectează la un smartwatch⌚️. Ingredientul secret al ideii e modul în care tatuajul electronic poate transfera cu succes date pe un circuit rigid - în acest caz, un smartwatch disponibil comercial, în ambulatoriu, în afara laboratorului. 🥼🧪🔬Cercetătorii au fost inspirați de realitatea virtuală (VR), jocurile pe calculator și metavers; VR este deja folosită în unele cazuri pentru a trata bolile psihice, dar, cu toate acestea, capacitatea de awareness a realității virtuale are încă limite serioase când se aplică la la oameni reali.

Cel mai scump restaurant din lume

restaurant cel mai scump.jpg

Se numește Sublimotion și a apărut în Ibiza, în 2014, iar până în mai 2023 va fi prezent și în Dubai. Conceptul a fost dezvoltat de chef-ul spaniol Paco Roncero și partenerul său de afaceri, Eduardo Gonzáles. Sublimotion e o călătorie multisenzorială unde arta culinară se combină cu inovația tehnologică🖼🔮📡. Doar 12 sunt aleșii care pot participa la o cină în„capsulă” - decorul e spectaculos și interactiv, iar meniul de tip tasting vine cu 10 – 20 de preparate din gastronomia moleculară și haute cuisine🥢🍱🦐🍭.

Pe pereți și pe masă sunt proiectate imagini, care împreună cu efectele speciale și ambientul sonor îți dau senzația că ești într-un spectacol, pe scena unui teatru🎭. Capsula are ecrane all around, iar fiecare fel de mâncare are momentul lui artistic dedicat. Roncero este ajutat în bucătărie de chef Ana Roš - World’s Best Female Chef în 2017, iar echipa Sublimotion este completată de un regizor, un compozitor, un fashion designer și un iluzionist 🎎🎎🎎(tare, nu?). Când auzi toate astea, prețul nici nu mai e chiar șocant: 1.300 de dolari, cu băuturile incluse.

Sculpturi de aer

shutterstock_709014991.jpg

O echipa de artiști olandezi  - Studio Drift, din Amsterdam - creează „sculpturi aeriene” din drone luminoase, care arată cum ar putea arata construcții incomplete precum Sagrada Familia din Barcelona sau Colosseumul din Roma🏛⛩🕌🛕. Dronele în zbor creează linii luminoase ce servesc drept contururi arhitecturale.

Studio Drift a conceput instalațiile luminoase pornind de la cercetări ample asupra unor planuri arhitecturale, ca să poată reconstrui părțile lipsa ale monumentelor. Ideea proiectului a fost inițial dedicată bisericii Sagrada Familia, a cărei construcție va fi finalizata in 2026 - adică la 144 de ani de la începerea șantierului⏳⌛️. Studio Drift a experimentat ideea asta din 2020, când au creat pe cerul din Rotterdam imaginea unei inimi care pulsează, din 300 de drone luminoase, pentru a le mulțumi medicilor care au luptat cu pandemia. Instalațiile au fost concepute în colaborare cu două companii hi-tech: Drone Stories si Nova Skystories. Printre posibilele ”sculpturi aeriene” e, de exemplu, Amfiteatrul roman din Plovdiv, Bulgaria, sau ruinele romane din Soli, Turcia. Echipa Studio Drift a participat des la festivalurile și târgurile de artă🖼👩🏻‍🎤👨‍🎨 - Art Basel, Freeze sau Burning Man, precum și la expoziții importante la Victoria & Albert Museum, Rijksmuseum, Rockefeller Center sau Bienala de la Veneția. Un alt proiect spectaculos cu drone a fost realizat de aceștia împreună cu Universitatea Tianjin din China: o „noapte înstelată” unică pe cerul Tianjinului, ⭐️✨💫construită din 600 de drone care au recreat pe cer cele mai cunoscute lucrări ale lui Van Gogh. Articolul integral aici.

Orașul care te plătește

fuji mountain.jpg

Orașul japonez Chiba se oferă să plătească cuplurilor tinere o sumă de bani dacă se mută în ansambluri de locuințe unde trăiesc mulți rezidenți bătrâni, într-un efort de a inversa îmbătrânirea populației din zonă👵🏻🎅🏻. Ideea e perfectă, și e gândită bine: subvenția de peste 2000 de dolari e consistentă, și eligibili sunt nu doar tinerii căsătăriți, ci și cuplurile recunoscute de sistemul de parteneriat civil al orașului (concept lansat ca să recunoască uniunea cuplurilor LGBTQ în Japonia, unde căsătoria homosexuală este încă ilegală). Vârsta maximă - 39⏳.

Japonia e țara cu cea mai bătrână populație din lume, iar zonele mai puțin urbane  - cum e Chiba, supranumit „orașul fantomă”, au avut cel mai mult de suferit. Populația națională a scăzut cu 0,51 la sută în 2021 și chiar metropola Tokyo, de multă vreme o destinație de top pentru migrația internă și de peste mări⛵️, a avut parte de un declin - în 2021, populația capitalei a scăzut pentru prima oară din 1995, cu 0,27 la sută. Ca să supraviețuiască, municipalitățile din asemenea locuri nu au de ales decât să vină cu soluții creative. În 2017, satul Kosuge din Yamanashi - cunoscut pentru peisajele idilice cu Muntele Fuji🗻🗻🗻 - a început să construiască case mici, accesibile, ca să atragă rezidenți tineri. În Minamisoma (Fukushima) s-a deschis în 2019 un spațiu elegant de coworking cu cazare, pentru a oferi tinerilor antreprenori locuri flexibile pentru lansarea afacerilor. 

Pentru Chiba, niște bani cash 💰💰💰pot fi exact acel impuls de care au nevoie cuplurile tinere ca să se mute, dincolo de peisajul pitoresc și locația bună - lângă ocean, cu râuri și parcuri mari, dar aproape de Tokio. În plus, danchi (ansamblurile de locuințe) unde trebuie să locuiască candidații ca să obțină compensația au lângă școli, creșe și magazine. Articolul integral aici.

I Am Innovation Newsletter
Subscribe to our newsletter
Subscribe