I AM INNOVATION #44

DE CE ÎNCETINEȘTE ȘTIINȚA

Da, exact cum topirea calotei glaciare 🧊🧊🧊are apăsată accelerația, știința stă cu piciorul pe frână - sunt deja cifre serioase care arată asta. Ai zice că nu e problemă, lucrurile mari deja au fost descoperite, acum lucrăm doar la fine tuning. Și totuși… știința e motorul societății, iar declinul cercetării disruptive e un semnal de alarmă. Dacă te iei după cantitatea de lucrări publicate📜📜📜, ne aflăm într-o epocă de aur a științei - mai mulți oameni de știință, mai multe publicații și mai multe finanțări ca oricând. E drept că la începutul secolului al XX-lea au  fost făcute descoperirile care ne-au schimbat radical înțelegerea asupra lumii în care trăim: rachete🚀, tectonica plăcilor, radio-ul, antibioticele💊💊💊, mecanica cuantică. Am rezolvat oare cu asta tot ce era de rezolvat? Pentru că practic se simte ca facem mai multă cercetare dar obținem mai puține rezultate. Lucrările, brevetele și chiar cererile de granturi au devenit mai puțin inedite în comparație cu cele anterioare și mai puțin apte să conecteze domenii disparate de cunoaștere - adică fix cele două direcții care sunt precursori ai inovației, iar declinul este destul de dramatic😨.

Chestia e că nu putem să ne consolăm cu faptul că încetinirea științei e inevitabilă pe motiv că predecesorii noștri au descoperit deja tot — nu cumva știința încetinește pentru că o gestionăm greșit, pentru că le ocupăm timpul cercetătorilor cu studii prea mici, studii care țin finanțatorii fericiți 💰💰💰dar îi țin și pe cercetători departe de marile descoperiri? Nu e deloc o joacă academică, și știi de ce? Pentru că declinul științei are implicații sociale uriașe: lucrările științifice disruptive înseamnă inovații care cresc productivitatea, îmbunătățesc calitatea vieții, cresc salariile și salvează vieți. Sunt, adică, vitale👽 - nu merge fără ele. 

CARD VORBITOR

shutterstock_1228158289.jpg

Banca tradițională - clădire serioasă din cărămidă și mortar🏢🏢🏢, ATM-uri care funcționează sau nu și munți de documente📚. Corect? Corect. Dar o nouă generație de startup-uri fintech [tehnologie financiară] non-bancare, cunoscute sub denumirea de neobănci, luptă împotriva acestor stereotipuri sub forma unor platforme bancare digitale, care promit experiențe online smooth și servicii cu taxe reduse sau gratis👀. 

Papara, cea mai mare neobancă din Turcia (14 milioane de utilizatori),  tocmai a introdus primul card vorbitor din lume📣: un card de debit cu Bluetooth care oferă clienților cu deficiențe de vedere mesaje audio atunci când efectuează plăți. Clientul conectează cardul – care arată ca un card bancar obișnuit – la o aplicație de pe telefon; când face o plată cu cardul (la un POS, de exemplu), aplicația citește cu voce tare suma care trebuie plătită💸, după care utilizatorul poate finaliza tranzacția cu încredere. Papara Voice Card a fost dezvoltat în parteneriat cu Mastercard, Thales și BlindLook, la un an după ce banca a anunțat că a colaborat cu BlindLook pentru a-și face aplicația și site-ul web complet accesibile persoanelor cu deficiențe de vedere🗣.

CINE NE ÎNLOCUIEȘTE

shutterstock_663863257.jpg

ChatGPT. The new guy in town🤖🤖🤖. O să tot auzi de el, pentru că deja a provocat oarece panică, din filmul ‘roboții ne vor înlocui pe toți’.  ChatGPT e un instrument AI (creată de OpenAI, organizație de cercetare co-fondată de Elon Musk și investitorul Sam Altman și susținută de finanțări de miliarde de la Microsoft) care poate genera text similar celui creat de  om✍️. Specialiștii în tehnologie îl văd ca pe un posibil perturbator al multor locuri de muncă, în timp ce inginerii și artiștii se opun acestei forme de AI generativă de conținut. Practic, vorbim de un model de limbaj care poate genera text asemănător omului, antrenat pe un set masiv de lucrări scrise disponibile pe internet, printr-o tehnică de învățare profundă numită „arhitectură transformatoare”. Poate scrie e-mailuri și eseuri📖📖📖, poezii, răspunde la întrebări sau generează linii de cod. Mda, un pic scary.

Ce ar putea face ChatGPT în locul nostru sunt sarcini repetitive, de rutină, care pot fi ușor automatizate: introducerea și procesarea datelor, roluri simple de servicii pentru clienți și anumite tipuri de creare de conținut. Forumul Economic Mondial a estimat că până în 2025 85 de milioane de locuri de muncă 👧🏻🧒🧒👦🏻👦🏻👩🏻🧑👨👨ar putea fi înlocuite de inteligența artificială și robotică, dar alte 97 de milioane de locuri de muncă vor apărea din aceste schimbări. Oamenii ies pe plus, deci. Totuși, cei cu salarii mici, femeile și tinerii vor fi mai profund afectați. Nick Cave, ascultând o melodie scrisă de ChatGPT „în stilul lui Nick Cave”, 🎶🎼🎼 a zis că treaba asta e o „batjocură grotescă a ceea ce înseamnă să fii om”. Tu ce crezi?.

OAIA TROFEU

shutterstock_242389858.jpg

În Senegal, oaia Ladoum poate costa zeci de mii de lire sterline. Măsurând până la 120 cm înălțime, sunt apreciate ca animale de companie și simbol de statut🐑🐏🐏.  Ca un Rolex sau un Louis Vuitton. Cunoscute pentru aspectul lor estetic, statura înaltă, boturile proeminente și coarnele curbate, pot cântări până la 200 de kg, oile, crescute de un număr selectat de crescători, sunt la mare căutare: senegalezii bogați plătesc adesea 8.000 de lire sterline 💰💰💰și uneori mult mai mult, pentru un singur animal, recordurile ajungând la 65.000 de lire sterline. Prețul variază în funcție de dimensiunea și greutatea oilor, de forma și simetria coarnelor🐏, de curba botului și de dimensiunea și simetria testiculelor. Mulți dintre acești proprietari își înscriu animalele în concursuri de frumusețe👑👸👸 - da, există, speciale pentru oi, difuzate anual la televiziunea senegaleză. Câștigătorul primește un premiu în mâncare și bani, iar oilor care câștigă le crește enorm valoarea de piață. Nu știm exact ce să spunem, dar am simțit că trebuie să știți despre asta🦄.

10 CUVINTE DE NEFOLOSIT… măcar în 2023

shutterstock_121991023.jpg

Știi cum în agricultură se alternează culturile, ca să nu obosească pământul? Sau chiar se lasă necultivate anumite terenuri un an, ca să se refacă. Ei bine, teoria asta se poate aplica destul de bine și la cuvinte🔧🔧🪚🪚🪛🪛.

Universitatea de Stat din Lake Superior a ales zece cuvinte - cele mai „greșit folosite, suprautilizate și inutile” în 2022 și le-a interzis oamenilor să le folosească în următoarele 12 luni. Mă rog, ’’interzis’’ fiind o metaforă. Totuși, conceptul ne place, deși el nu e nou - dar poate e mai util ca oricând. În fiecare an, din 1976, Universitatea de Stat Lake Superior are o compilație de opțiuni care urmează să fie interzise pentru întregul an care urmează; peste 1.000 de termeni de zi cu zi au ajuns pe lista exclușilor - unii de mai multe ori. O să îți spunem care sunt aceste cuvinte - sigur, ele au sens pentru partea lumii vorbitoare de limbă engleză🗣, dar asta nu face conceptul mai puțin inteligent și, de fapt, mesajul nostru pentru noi toți este: Nu mai recurge la cuvinte imprecise, banale și lipsite de sens și la termeni aparent comozi📣📢! Nu alege the easy way out (ha, ha - vezi cum tocmai am făcut asta, nu?) bazându-te în exces pe comunicare inexactă, perimată și fără sens! Deci, iată lista: GOAT (greatest of all times - da, acronimul a fost interzis), Inflection point, Gaslighting, Quiet quitting, Moving forward, Amazing, Absolutely, Does that make sense?, Irregardless, It is what it is.

Apropo, Universitatea a protejat conceptul acestei liste de cuvinte interzise prin copyright, în încercarea de a „proteja și susține excelența în limbaj, încurajând evitarea cuvintelor și termenilor suprasolicitați, redundanți, oximoronic, clișeistici, ilogici, fără sens🙃🙃🙃. și ineficienți, derutant sau iritant”. De acord. Tu ce spui prea mult în română - facem o listă?

I Am Innovation Newsletter
Subscribe to our newsletter
Subscribe