INFLUENȚAT, DAR INVERS

Este noua tendință de „dezinfluențare” de peTikTok un antidot real pentru cultura noastră de consum excesiv sau e doar un simptom al acestor vremuri atât de bizare din punct de vedere economic?Se pare că suntem în plină eră de „dezinfluență”. Ai citit corect: influencerii de pe TikTok le spun followerilor ce să NU cumpere💵 - e critică la adresa consumului excesiv și apologie a economisirii. Tendința în creștere – care a prins rădăcini în principal în comunitățile de beauty&lifesyle – constă în videoclipuri în care produsele populare sunt etichetate ca ’’exagerate’’ - ca preț, ca promisiuni, ca orice.

„Sunt aici pentru a te de-influența”, avertizează un utilizator, într-un videoclip cu peste 56.000 de aprecieri. „Nu îți lua Ugg Minis👢👢. Nici Dyson Airwrap. Nu cumpăra bagheta Charlotte Tilbury, și nici Cupa Stanley. Nu cumpăra AirPods Pro Max.” Dacă marketingul de influenceri folosește personal endorsement-ul ca să vândă produse, în principiu, dezinfluențarea ar trebui să îndemne consumatorii să se gândească critic la achizițiile lor și să evalueze pe bune nevoia - adică să întrebe obsesiv înainte de orice ’🛒’add to cart’’ întrebarea cheie: oare chiar am nevoie de asta?

Videoclipurile „dezinfluențatoare” au apărut la începutul anului, ca o încercare sinceră de a pune un pic de lumină pe principalele topicuri ale momentului: tendințe, practici de muncă neetice și excesul de deșeuri♻️🗑. „Cu toți am auzit despre impactul industriei fast fashion”, a spus Shelbi Orme, creator de conținut, sub hashtag-ul de dezinfluență, care în prezent are 100 de milioane de views pe TikTok. „Noi [știm] despre încălcările drepturilor omului care au loc în industria fast fashion, rapide, dar nu doar sectoarele modei și frumuseții se folosesc de mijloace de producție lipsite de etică – aproape toate industriile globale o fac. Din 1970, extracția de resurse s-a triplat, incluzând o creștere de cinci ori a utilizării mineralelor nemetalice și o creștere cu 45% a utilizării combustibililor fosili. Mai clar: absolut nimic din toate acestea nu este sustenabil⏳. 

Cu toate astea, așa cum mai mereu e în online, ceea ce a început ca o intervenție onestă a fost cooptat de influenți pentru a oferi și mai multe produse. Videoclipurile de „dezinfluențare” s-au metamorfozat într-un format video viral, în care influențatorii distribuie produse care nu le-au plăcut și redirecționează adepții către alte produse. Adică cei mai mulți „dezinfluenceri” din aplicație sunt fix aceiași influenceri deghizați în Don Quijote - lupi în haine de oaie🐺🐺🐺, cum s-ar zice. Evident, aceiași oameni care ne vâră sub nas produse nu au niciun interes să se oprească, mai ales când este o sursă de venit pentru ei. Pentru cei mai mulți, „dezinfluențarea” pare a fi cea mai recentă strategie de marketing „conștientă din punct de vedere social” bazată pe dezvoltare durabilă și pe dificultățile financiare pe care le pot întâmpina consumatorii în timpul unui declin economic global. În același timp, saturația și concurența crescută pe piața influencerilor face ca munca lor să nu fie la fel de ușoară ca înainte. Într-un raport recent, 71% dintre agențiile de marketing, branduri și influenceri recunosc că au crescut cantitatea de conținut ✍️📒📒📒pe care îl produc și îl distribuie, în timp ce 63,2% simt impactul circumstanțelor macroeconomice din 2023.

Marketingul de influență a parcurs un drum lung: în trecut, un mic grup de vedete💃💃💃 cu milioane de fani dominau campaniile publicitare, dar audiența lor mare nu s-a transformat neapărat în vânzări. Astăzi, există influenceri cu public de toate formele și dimensiunile. Nu doar mega-influencerii fac bani serioși, dar și micro-influenceri cu un public mai mic, dar foarte implicat, primesc un loc la masă. Pentru a rămâne în joc, influencerii jură onestitate în susținerea produselor. Dar, cum după flux vine reflux, și influencerii sunt forțați să evolueze🌊🌊🌊, pentru a supraviețui dezinteresului crescând al oamenilor și incapacității lor reale, economice, de a cumpăra lucruri. Așa că – conștient sau inconștient – influencerii luptă pentru a păstra încrederea oamenilor, pentru a se diferenția de agenții de vânzări cei vulgari. Iată, deci, „deinfluencing’’-ul - o modalitate perfectă de a păstra și atrage adepți evocând imagini cu gropile de gunoi care dau pe afară și cu bucăți de plastic plutind în ocean, recomandând în același timp câteva produse pentru coșurile lor online.

Cum ar arăta un val autentic de dezinfluență dacă s-ar întâmpla? Probabil că, în primul rând, o revoluție anti-consumism nu se poate materializa pe o aplicație concepută TOT pentru a vinde lucruri. Pe lângă influenceri, platformele de social media au caracteristici concepute pentru a încuraja consumul excesiv - Instagram și TikTok oferă utilizatorilor un flux de conținut captivant pe care îl pot derula la nesfârșit♾♾♾, expunându-i la o gamă infinită de produse, servicii și stiluri de viață. Un flux continuu de plasări de produse🛍🛍🛍, care îi presează pe oameni să cumpere lucruri de care nu au nevoie sau pe care nu și le pot permite, pentru a ține pasul cu cele mai recente tendințe și a-și menține statutul social. Ar fi naiv să credem că putem depăși toate dispozitivele de marketing orientate către noi.

Conversațiile pe TikTok și Instagram pot căpăta amploare și greutate, dar schimbarea de durată va veni doar dintr-o revizuire economică semnificativă, necesară pentru a combate pe bune consumul excesiv🍜🍖🍟🍔🌭🍕🍳🍫🍦. O astfel de idee este ‘ne-creșterea’, pe care Jason Hickel, antropolog economic și autor al cărții Less Is More, o rezumă ca fiind „o reducere planificată a energiei și a debitului de resurse menită să readucă economia în echilibru cu lumea vie, într-un mod care reduce inegalitatea și îmbunătățește bunăstarea umană”. Mai puțin consum e o parte importantă din strategie, dar și producătorii ar trebui să fie responsabilizați - nu doar prin presiunea socială, ci și prin cadrul legal⚖️x. În plus, am avea nevoie de schimbări sistemice care să transforme societățile în economii circulare și să reducă producția, respectiv utilizarea de bunuri care dăunează mediului și, în cele din urmă, nouă.

Mulți au oferit soluții radicale pentru supraconsum, dar între timp, un gest simplu ar fi să îți amintești că loțiunea de corp pe care tocmai ai dat click e la fel de bună ca celelalte care adună praful pe raftul din baia ta.

Plasture „inteligent” - viitorul diagnosticului precoce de Alzheimer

Un nou „plasture inteligent” compus din micro-ace care pot detecta markerii proinflamatori (simulând lichidului interstițial al pielii - ISF) poate ajuta la diagnosticarea precoce a tulburărilor neurodegenerative - cele mai cunoscute fiind Alzheimer și Parkinson. Dezvoltate inițial pentru a transfera medicamente și vaccinuri prin piele, într-o manieră minim invazivă, 🪡🪡🪡matricele de micro-ace au fost echipate cu senzori moleculari care, atunci când sunt plasați pe piele, detectează biomarkeri neuroinflamatori precum interleukina (IL)-6 în doar 6 minute.

Literatura sugerează că acești biomarkeri ai bolii neurodegenerative apar câțiva ani înainte ca pacienții să devină simptomatici, spune Sanjiv Sharma (PhD, lector în inginerie medicală la Swansea University din Wales, UK), pentru Medscape Medical News. „Tulburările neurodegenerative precum Alzheimer și Parkinson sunt cauzate de pierderea progresivă a celulelor nervoase🧫🧫🧫 și a celulelor creierului, ceea ce duce la probleme de memorie și la pierderea capacității mentale. De aceea, diagnosticarea precoce este cheia", explică Sharma. Acesta a dezvoltat patch-ul împreună cu oamenii de știință de la Școala Politehnică din Porto din Portugalia. Anul trecut ei au proiectat un plasture cu micro-ace (în teste acum) care va elibera vaccinul COVID💉💉💉. „Pielea este cel mai mare organ din organism – conține mai mult lichid interstițial decât volumul total de sânge”, a menționat Sharma. Detectarea precoce a bolilor neurodegenerative este crucială, deoarece odată ce simptomele apar, este posibil ca boala să fi progresat deja semnificativ, iar intervențiile posibile să nu mai aibă mare valoare⏰. Următorul pas - testarea dispozitivului pe oameni.

STOP TALKING! -primul dispozitiv purtabil care simte când vocea ta are nevoie de o pauză

Cercetătorii de la Northwestern University au dezvoltat primul dispozitiv inteligent, alimentat cu baterie care poate urmări continuu🔋🔋🔋cât de mult își folosesc oamenii vocile, avertizându-i asupra suprasolicitarii înainte de apariția oboselii vocale și a potențialelor răni. Poate nu te impresionează, dar pentru cântăreți profesioniști🎤, profesori, politicieni, lucrători din centre de apel sau antrenori - practic oricine își câștigă existența folosindu-și vocea. În plus, ar putea ajuta medicii să monitorizeze de la distanță și continuu pacienții cu tulburări de voce pe tot parcursul tratamentului👨‍⚕️👩‍⚕️. 

Dispozitivul moale, flexibil, de mărimea unui timbru poștal, aderă confortabil de partea superioară a pieptului pentru a simți vibrațiile subtile asociate cu vorbirea și cântatul. De acolo, datele sunt transmise instantaneu prin Bluetooth în telefonul utilizatorului📲, astfel încât aceștia să își poată monitoriza activitățile vocale în timp real pe parcursul zilei și să măsoare utilizarea vocală totală cumulativă📣📢. Algoritmii personalizați disting între vorbit și cântat, permițând urmărirea separată a fiecărei activități.

„Lipsa de conștientizare este problema de bază. Oamenii fac rareori legătura între activitățile vocale și modul în care aceste activități le afectează vocile. Deși unul din 13 adulți din SUA a experimentat oboseală vocală🗣🗣🗣, majoritatea oamenilor nu observă că își folosesc în exces vocile până când răgușeala a apărut deja, explică Theresa Brancaccio, voice expert.

Articolul integral aici.

Robotul îi ajută pe elevii cu dificultăți de învățare să rămână concentrați

Specialiștii în educație au explorat în ultimii ani utilizarea roboților sociali 🤖🤖🤖pentru a-i ajuta pe elevi să învețe, dar cel mai adesea, cercetările lor s-au concentrat pe copiii cu tulburare de spectru autist. Adică nu prea s-a cercetat cum ar fi să se folosească roboți de asistență socială pentru elevii cu dizabilități de învățare. Până acum. Pe baza cercetărilor anterioare promițătoare, cercetătorii au făcut următorul studiu: au împărțit 16 studenți cu dificultăți de învățare în două grupuri📚🙇‍♀️🙇. Într-un grup, studenții au lucrat unu-la-unu numai cu un instructor👬. În al doilea grup, au lucrat tot unu la unu cu un instructor și un robot QT👬🤖. În cel din urmă grup, instructorul a folosit o tabletă pentru a dirija robotul, care apoi a efectuat în mod autonom diverse activități folosind vorbirea și gesturile sale👏👉👇🤚. În timp ce instructorul controla sesiunile, robotul prelua elevul în anumite momente - la comanda instructorului. În plus, robotul oferă elevului, dacă e cazul, strategii de autoreglare. În cazul în care procesul de învățare deraia🛤, robotul folosea strategii precum jocuri, ghicitori, glume, exerciții de respirație și mișcări fizice pentru a-l face pe elev să se întoarcă cu atenția la ce făcea/studia. Pretty smart, nu?

Articolul integral aici.

BORG. RESISTANCE IS FUTILE.

Guvernul Arabiei Saudite a anunțat planurile de construcție a unui zgârie-nori în formă de cub, înalt de 400 de metri🕋🕋🕋, numit Mukaab, ca parte a planului său pentru Murabba Center din Riyadh. Aflată în nord-vestul Riadului, dezvoltarea de 19 kilometri pătrați, „una dintre cele mai mari structuri construite din lume”, este gândită să devină  o nouă zonă centrală pentru capitala Arabiei Saudită. Structura va avea 400 de metri înălțime și 400 de metri lungime pe fiecare parte; acest cub va fi închis într-o fațadă formată din triunghiuri suprapuse◀️🔼🔽▶️ - inspirație a stilului arhitectural modern Najdi. Ce va fi în Cub? două milioane de metri pătrați de magazine, atracții culturale și turistice și un atrium pe aproape toată înălțimea🫀, care va conține un turn în spirală. Tot aici mai intră peste 100.000 de unități rezidențiale și 9.000 de camere de hotel🏩, și 1,4 milioane de metri pătrați de spațiu de birouri, 🏢🏬🏦🏭🏣80 de locuri de divertisment și cultură, o universitate de tehnologie și design, un teatru imersiv multifuncțional și un muzeu „iconic”.Potrivit guvernului Arabiei Saudite, proiectul urmează să fie finalizat până în 2030. Da, 2030, nu 2300, oricât de futurist sună acest Borg coborât pe pământ.