Echipa HARDWIRED e foarte tânără - Hans Johrend este student la robotică la Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, iar Dan Arion este și el student, la informatică, la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj.

Pentru ei, anul 1 de facultate a fost cel puțin bizar - cum a fost de altfel pentru noi toți, to say the least. Au început în toamna lui 2019 și deja martie 2020 lumea nu mai arăta a nimic cunoscut?☄?. Inițial povestea asta cu pandemie - lockdown - no public events etc. părea că o să le pună bețe în roate destul de serios - erau amândoi destul de familiari cu hackatonurile, încă din liceu, și le foloseau bine pentru a sta conectați și a identifica oportunități. Aceeași idee aveau de gând să o aplice și în facultate, când au început imediat să caute competiții la care să participe, dar, din cauza carantinei, nu s-au mai organizat prea multe în 2020.

Deja se gândeau la agricultură - este o zonă destul de hip ??? în momentul ăsta, încă insuficient explorată, deși România are un potențial considerabil. Prin urmare, atunci când au început să facă planuri pentru un startup pe hardware, agricultura era deja una dintre direcții - i-au dat o șansă de reușită de măcar 50%, mai ales că observaseră că au început să apară companii asemănătoare, care produc roboți ? de culegere articulați sau liniari. În plus, ce s-a întâmplat în multe țări în timpul pandemiei le-a confirmat că nevoie de alimente și de eficiență și viteză în crearea de resurse în zona asta este una vitală. Robotul Hardwired este gândit să lucreze eficient în mediu controlat - de exemplu, în sudul țării seceta e adesea extinsă și destul de serioasă, or un robot care lucrează în sere poate să elimine acest randomness legat de condițiile de climă.

Când pagina facultății lui Hans a prezentat programul AgTech ™, au înțeles că este o oportunitate numai bună pentru a-și valida ideea.

Au schimbat radical design-ul robotului de câteva ori - inițial era, apoi l-au regândit pe modelul Business to Business, pentru că scopul e să producă cât mai mult și să ajungă la cât mai mulți utilizatori, or asta nu se putea face lucrând direct cu clientul final. În plus, acest model le permite lor, ca startup, să se dezvolte mai ușor⤴️

Acum se concentrează pe conceperea unui sistem de culegere pentru ferme medii și mari - un robot care teoretic ar lucra non-stop, având nevoie doar de ? reîncărcarea periodică a bateriei (care se poate face automat). Ce e interesant e că sunt programe europene în care fermierii interesați ar putea să intre și să își achiziționeze utilajele cu aceste fonduri.

În momentul de față, o parte din software-ul pentru culegere este finalizat - cel de recunoaștere a plantei care trebuie culeasă (deocamdată tomate ???). Algoritmul de identificare de obiecte este acum 70% sigur că a identificat planta corectă, iar băieții de la Hardwired lucrează să obțină seturi de date mai mari și mai diversificate, pentru a crește acest procent și pentru a extinde programul la mai multe tipuri de roșii. La toamnă vor avea cea mai mare parte din subsistemele robotului, așa că planul să finalizeze în 6 luni un sistem robotic complet pare destul de realist:). Revenim cu updates cât de curând:)???

DRUM PENTRU APĂ

Sedimentarea este un proces natural, dar înfundă gura de vărsare a râului dacă acumularea de nămol și nisip nu este dragată în mod regulat. În Europa, cam 200 de milioane de metri cubi de depuneri sunt eliminate în fiecare an din căile navigabile⛴⛵?

Am început cam plictisitor, așa-i? Nu te speria, nu continuăm cu cotele apelor Dunării - ci cu Wies van Lieshout și Eva Aarts, antreprenori olandezi care au atacat o problemă destul de serioasă: orașele pavate, care nu fac față cantităților extreme de ploaie ⛈⛈⛈ într-o perioadă scurtă de timp. Soluția lor? Sedimente dragate local (tocmai îți povesteam), din care se poate face un pavaj permeabil. Și dacă se poate face, l-au făcut: îl cheamă Waterweg - plăci gândite să lase apa să treacă. Waterweg a colaborat deja cu cel mai mare port din Olanda, Rotterdam?, pentru a prelucra și transforma 15 tone de sedimente dragate în dale de pavaj. Climate change e pe bune, așa că obișnuiește-te cu ideea că ruperile de nori vor fi la ordinea zilei, iar cu cât urbaniștii se adaptează mai repede cu atât o să fim mai rar și mai puțin inundați de furtunile tropicale? care nu se mai întâmplă doar la Tropice???

WORK+VACATION = WORKATION

În fiecare dimineață, înainte să-și înceapă ziua de lucru, Keisha Ferrell urcă la ⛰ (probabil) cel mai spectaculos view point din Indiile de Vest: Shirley Heights, vechi avanpost militar britanic, de unde Antigua se vede în toată perfecțiunea ei de carte poștală ???nisip alb, golfuri turcoaz, iahturi strălucitoare, Marea Caraibelor. Apoi intră în primul conference call. Keisha nu e un nabab, ci doar unul dintre numeroșii angajați din Marea Britanie al cărei angajator a înființat recent birouri în Antigua, profitând de inițiativa „business on the beach” a insulei. În 2020, Autoritatea pentru Turism din Antigua și Barbuda a făcut un sondaj în Marea Britanie - surpriză: 84% dintre working brits ar fi de acord (duuuh!!) să-și înlocuiască fundalul Zoom ?‍???‍?(știi tu, poza cu palmieri) cu…palmierii???. THE REAL THING, cum ar veni. Zis și făcut: la începutul lui 2021, Antigua a lansat programul Nomad Digital Residence (NDR), pentru cei care „îndeplinesc cerințele angajatorilor, clienților și colegilor lucrând în străinătate”. Pe scurt: online work - ce am făcut toți în timpul pandemiei.

Participanții la NDR pot sta maxim doi ani pe insulă (DOI ANI!!!) și sunt scutiți de impozit pe venit; e win-win, pentru că în felul ăsta business-urile se întorc în zone (cum e Antigua) care se bazează maxim pe veniturile din turism. Wi-Fi bun, un fus orar suportabil ??? (Keisha se trezește la 4 dimineața, but then again, vede probabil unul dintre cele mai frumoase răsărituri din lume) - this is Paradise!!??

IT’S FACEBOOK O’CLOCK

Adică Facebook Smartwatch⌚. Sună cam interesant, nu? Uite ce știm:

⏳Data de lansare: potrivit surselor The Verge, Facebook se gândește la vara lui 2022 - dacă planul rămâne în picioare, vorbim de orice dată între iunie și septembrie. Practic, mai puțin de un an.

?Prețul smartwatch-ului Facebook - același raport Verge susține că angajații vorbesc despre un preț de lansare ,,în jur de 400 USD”. Oh, well.

?Designul ceasului inteligent Facebook - evident, inovator - se pare că ecranul va fi detașabil - pentru extra flexibilitate când vorbim de poze sau video. Evident, ceasul va face banal de simplă distribuirea conținutului către Facebook/Instagram friends. Acest design flexibil ne spune că Facebook are în vedere diferite moduri de a-l purta - surse din interior susțin că sunt discuții cu terți pentru a dezvolta accesorii pentru cameră (de exemplu, să funcționeze ca un GoPro). Culori? Alb, negru sau auriu - nuanțele standard de smartwatch.

Același raport susține că dispozitivul va merge pe o versiune personalizată de Android, dar se pare că Facebook lucrează de fapt la propriul său sistem de operare, care ar debuta probabil pe versiunile ulterioare.

AM: ARTIFICIAL MUSIC

Păzea, Justin Bieber! ?Dă-te la o parte, Lady Gaga!?. Și ai grijă, Ed Sheeran?: inteligența artificială vine să-ți ia jobul! Conceptul de muzică compusă de mașini a existat încă din anii 1800 (Ada Lovelace a fost una dintre primii avangardiști care au scris despre acest subiect), însă fantezia a devenit realitate cam în ultimii 10 ani. Și mai bizar, în iulie 2021 o să aibă loc un fel de Eurovision AI, unde piesele trebuie create cu ajutorul inteligenței artificiale?. De aici și până la inutilitatea muzicienilor e… un pas? Mai mulți pași? Nu chiar. profesorul Nick Bryan-Kinns, director al Centrului de Tehnologie Media și Arte din Queen Mary University, London spune că noile rețele neuronale sunt capabile să scrie muzică originală - dar nu vor putea compune niciodată versuri semnificative ✍ ✍. Practic, tehnologia nu va zdrobi creativitatea umanității ?- dar roboții ar putea deveni totuși foarte curând parte dintr-un spectacol live. Aceste rețele neuronale (seturi de biți) prin care AI face muzică consumă enorm de multă energie, și probabil va trebui să ne întrebăm dacă această muzică justifică impactul asupra mediului???. În plus, un computer poate face sute de piese cu ușurință, dar decizia ,,asta e o piesă bună’’ e tot umană.?‍?‍?‍??‍?‍?‍?